Jocurile de noroc au rulaje de peste 100 de miliarde de lei pe an

Sumele jucate anual de români la pariuri și la aparatele de joc trec de 100 de miliarde de lei, echivalentul a peste 5% din produsul intern brut, arată cel mai recent raport al Curții de Conturi a României, citat de publicația Gândul. Volumul plasat în industrie crește chiar și în condițiile în care jocurile de noroc au fost deja interzise în mai multe orașe din țară. Datele arată și ce preferă jucătorii: nu mesele de poker și nici ruleta, ci aparatele de tip slot-machine, cunoscute popular drept păcănele.

Primăriile cer scoaterea sălilor din localități

Presiunea administrativă asupra sectorului a crescut. Potrivit Gândul, aproximativ 90 de unități administrativ-teritoriale au cerut eliminarea sălilor de joc din comunitățile pe care le administrează. La acestea se adaugă orașele în care activitatea este deja interzisă. Restricțiile locale nu au oprit însă profiturile operatorilor, care rămân, potrivit aceleiași surse, la un nivel ridicat.

Interdicțiile decise la nivel local privesc amplasarea sălilor de joc în localitate. Ele nu schimbă cifrele naționale ale industriei, care includ și pariurile, și celelalte forme de joc autorizate. Raportul Curții de Conturi este documentul pe care se sprijină estimarea de peste 100 de miliarde de lei pe an.

O analiză contestă explicația prin sărăcie

Creșterea sectorului nu este nouă. Profit.ro notează, într-o analiză proprie, că industria jocurilor de noroc din România a înregistrat o creștere accelerată în ultimele două decenii. Aceeași analiză contestă explicația cea mai des invocată public pentru amploarea fenomenului.

Cu alte cuvinte, potrivit Profit.ro, datele economice disponibile nu susțin ideea că zonele sărace sau grupurile vulnerabile joacă automat mai mult. Analiza nu neagă existența problemelor legate de joc, ci pune la îndoială explicația care le atribuie doar nivelului de venit.

Ce spun cifrele și ce nu spun

Din materialele disponibile reies trei elemente:

• dimensiunea sumelor jucate anual, de peste 100 de miliarde de lei, raportată de Curtea de Conturi și preluată de Gândul;
• preferința clară a jucătorilor pentru aparatele de tip slot-machine, în locul jocurilor de masă;
• opoziția administrativă în creștere, exprimată prin cererile a circa 90 de unități administrativ-teritoriale.

Materialele nu precizează anul exact la care se referă suma de peste 100 de miliarde de lei, nici lista orașelor în care jocurile de noroc sunt deja interzise. Nu apar nici date despre încasările la buget din taxarea sectorului, nici despre numărul de operatori activi. Cele două publicații nu se contrazic pe cifre; ele privesc fenomenul din unghiuri diferite. Gândul pornește de la raportul Curții de Conturi și de la reacția administrațiilor locale. Profit.ro se concentrează pe evoluția economică a industriei în ultimii douăzeci de ani și pe interpretarea profilului jucătorului.

Diferența dintre cele două abordări contează pentru orice discuție despre reglementare: una arată cât de mare a devenit piața, cealaltă contestă explicația prin sărăcie. Ambele elemente ajung, în practică, în dezbaterea din consiliile locale, acolo unde se votează dacă o sală de joc poate funcționa sau nu într-o localitate.