Seceta din Dunăre pune în pericol reactorul 2 de la Cernavodă

Foto: CC BY 2.0 · IAEA Imagebank · sursa

Nivelul scăzut al fluviului a redus alimentarea cu apă de răcire, iar autoritățile au recurs la o operațiune de dinamitare a unei stânci pentru a crește debitul.

Redacția OnMedia4 august 2026, 06:013 minute de citit

Pe scurtesențialul, în 3 idei

Directorul CNE Cernavodă spune că lucrările de pe Dunăre asigură funcționarea Unității 2 doar temporar, pentru câteva zile
Operațiunea de detonare a unei stânci din albia Dunării, realizată pe 3 august, a fost relatată și de presa internațională
Anglia și Țara Galilor au trecut prin cea mai secetoasă lună iulie înregistrată vreodată, semn al amplorii secetei la nivel european

Nivelul scăzut al Dunării amenință funcționarea Unității 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă, care depinde de fluviu pentru răcire. Expertul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a atras atenția că **există riscul real ca reactorul să fie oprit** dacă alimentarea cu apă nu se îmbunătățește în zilele următoare. Autoritățile au intervenit deja cu lucrări pe albia fluviului pentru a suplimenta debitul, dar soluția nu rezolvă problema pe termen lung.

Romeo Urjan, directorul CNE Cernavodă, a explicat că lucrările efectuate pe Dunăre permit continuarea funcționării normale a Unității 2 doar pentru câteva zile. El a precizat că măsura este temporară și nu elimină riscul unei opriri, dacă nivelul apei nu crește semnificativ.

O stâncă detonată pentru mai multă apă

Pe 3 august, autoritățile române au recurs la o soluție neobișnuită: detonarea unei stânci din albia Dunării, pentru a mări debitul de apă disponibil pentru răcirea centralei. Operațiunea a fost relatată de presa internațională, care a descris-o drept o intervenție ieșită din comun pentru o problemă cu efecte energetice directe, potrivit Adevărul.

Situația de la Cernavodă nu este un caz izolat. Seceta afectează în acest an mai multe zone din Europa, iar Ziarul Financiar atrage atenția că lipsa apei din Europa de Est riscă să se transforme într-o criză energetică mai largă. Publicația subliniază că această situație arată cât de important devine, strategic, ca statele să își crească propria capacitate de retenție a apei, adică rezervele stocate în lacuri și baraje pentru perioadele secetoase.

Amploarea fenomenului se vede și în alte țări europene. Anglia și Țara Galilor au avut, în iulie 2026, cea mai secetoasă lună înregistrată vreodată, sub efectul valurilor de căldură și al precipitațiilor aproape inexistente, conform datelor citate de Antena 3 CNN.

Ce înseamnă

O eventuală oprire a reactorului de la Cernavodă ar reduce producția de electricitate a țării chiar în plin sezon de consum ridicat, cu efect posibil asupra prețurilor la energie. Episodul arată că infrastructura energetică românească depinde direct de nivelul apelor curgătoare, o vulnerabilitate pe care seceta o expune tot mai des.

Ce urmează

Autoritățile urmăresc în continuare evoluția nivelului Dunării, de care depinde dacă lucrările de suplimentare a debitului vor fi suficiente pentru menținerea în funcțiune a Unității 2.

Cine e cine în articol1

CNE: Centrala Nuclearoelectrică — Denumirea oficială a centralei nucleare de la Cernavodă, unitatea care produce energie electrică din fisiune nucleară.

Surse5

Adevărul — Cum descrie presa străină operațiunea spectaculoasă din România pentru creșterea debitului Dunării
Gândul — Unitatea 2 de la Cernavodă, la limită. Directorul Centralei Nucleare spune câte zile mai poate funcționa normal unitatea
Antena 3 CNN — Iulie 2026 a fost cea mai secetoasă lună înregistrată vreodată în Anglia şi Ţara Galilor
Ziarul Financiar — Criza apei din Europa de Est, care riscă să declanşeze o criză energetică, arată cum creşterea capacităţii de retenţie a apei devine de importanţă strategică
Gândul — Avertisment dur din partea președintelui Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță: „Există șanse mari ca centrala de la Cernavodă să se oprească”