Dunărea a scăzut la un nivel record, cu efecte în Serbia și România

Debitul Dunării a ajuns la valori atât de mici încât autoritățile din Serbia și România au intrat în regim de urgență. La Belgrad, președintele Aleksandar Vučić a anunțat că fluviul rămâne navigabil, dar că vasele trebuie să-și reducă încărcătura la jumătate. El nu a exclus o oprire temporară a activității rafinăriei Pančevo, dacă situația o va cere. Vučić a precizat că aprovizionarea cu petrol și produse derivate este afectată deja și de evenimentele din Orientul Mijlociu, iar guvernul face tot ce poate pentru a evita blocaje suplimentare.

România mută stânci pentru a împinge apa spre Cernavodă

În România, Administrația Națională Apele Române (ANAR) a intervenit direct în albie. Instituția a anunțat, luni, printr-o postare pe Facebook, că operațiunea de dislocare a stâncii Pârjoaia, aflată lângă brațul Bala, a reușit. A fost scoasă o cantitate importantă de piatră din zonă. Scopul lucrării este să crească debitul de apă care ajunge spre Cernavodă, punct esențial pentru navigație și pentru alimentarea centralei nuclearoelectrice din zonă.

Un fluviu care a dispărut din fața satelor

Efectele secetei se văd deja pe malul românesc al Dunării. Viceprimarul comunei Rasova, Ion Poenaru, a declarat luni, la Antena 3 CNN, că nu a mai văzut o asemenea retragere a apei în 64 de ani. El a explicat că solul din zonă este atât de uscat încât **nici o săptămână întreagă de ploaie nu ar readuce fluviul la un nivel normal**. Localnicii se confruntă astfel cu un peisaj în care albia Dunării, obișnuită să fie plină, rămâne parțial descoperită.

Situația pune presiune simultan pe două planuri: economic, prin riscul de blocare a rafinăriei sârbești și a traficului fluvial de mărfuri, și local, prin efectele directe resimțite de comunitățile riverane. Lucrările ANAR de pe brațul Bala fac parte dintr-un plan mai amplu prin care autoritățile române încearcă să redirecționeze apa disponibilă spre zonele critice pentru navigație.